Reclamele promit „până la 30% economie la încălzire”. Cifra e reală în sensul strict în care orice lucru extrem e real: cineva, undeva, într-o casă prost gestionată, chiar a economisit atât. Pentru un apartament obișnuit din România, cu centrală proprie și un program de viață previzibil, adevărul e mai modest și, tocmai de aceea, mai util de știut dinainte.
Un termostat inteligent nu produce căldură și nu îmbunătățește randamentul centralei. Tot ce face este să oprească încălzirea în intervalele în care nu are rost să meargă și să o repornească suficient de devreme cât să nu simți diferența. Economia vine exclusiv din orele în care casa e goală sau în care dormiți. Dacă ai deja un termostat clasic pe care îl dai manual la 18 grade când pleci, câștigul suplimentar e mic. Dacă centrala ta a mers la 22 de grade neîntrerupt, tot sezonul, atunci da, diferența poate fi consistentă.
Prima întrebare: ce fel de încălzire ai
Aici se decid majoritatea dezamăgirilor. Într-un apartament racordat la sistemul centralizat de termoficare, un termostat de perete nu are ce controla — nu există o sursă pe care să o pornească sau să o oprească. Singura formă de reglaj sunt capetele termostatice montate pe calorifere, iar variantele lor inteligente controlează fiecare radiator separat. Funcționează, dar economia depinde de modul de repartizare a costurilor din bloc, nu de aparat.
Într-un apartament cu centrală proprie pe gaz, situația e cea ideală pentru un astfel de dispozitiv. Contează, însă, tipul de conexiune. Termostatele simple pornesc și opresc centrala, ca un întrerupător. Cele care comunică prin OpenTherm modulează flacăra, adică îi spun centralei să ardă mai puțin în loc să o oprească de tot — de aici vine o bună parte din eficiență și, în plus, temperatura din casă oscilează mai puțin. Dacă centrala ta suportă OpenTherm, ar fi păcat să cumperi un aparat care nu îl folosește.
- Verifică în manualul centralei ce protocoale acceptă, înainte de a comanda orice.
- Un termostat cu fir e mai fiabil decât unul wireless, dacă traseul există deja.
- Poziția contează: perete interior, la aproximativ un metru și jumătate, departe de calorifer, de bucătărie și de soare direct.
- Alimentarea prin baterii înseamnă schimbat bateriile fix în ianuarie, în general noaptea.
Cifrele la care e rezonabil să te aștepți
Pentru un apartament de două-trei camere cu centrală proprie, trecerea de la un regim constant la o programare corectă produce, în general, o reducere de 8-15% a consumului de gaz pe sezonul rece. La o factură medie de iarnă, asta înseamnă câteva sute de lei pe an. Un termostat inteligent decent costă între 400 și 900 de lei, plus eventual montaj. Amortizarea vine, așadar, în doi-trei ani — nu în trei luni, cum sugerează unele materiale promoționale.
Cifrele umflate din marketing sunt, de altfel, o constantă a categoriei. E același mecanism prin care se anunță lumeni fantezişti la aparatele video, discutat în textul despre când un videoproiector înlocuiește cu adevărat televizorul: o cifră tehnică reală, măsurată în condiții pe care nimeni nu le are acasă.
Funcțiile care chiar aduc plus față de un termostat programabil clasic sunt trei. Geofencing-ul, care oprește încălzirea când telefoanele locatarilor părăsesc zona și o repornește la întoarcere. Învățarea automată, care ajustează ora de pornire în funcție de cât de repede se încălzește efectiv locuința. Și rapoartele de consum, care, oricât ar părea un moft, schimbă comportamentul — oamenii care își văd consumul zilnic tind să îl reducă fără să facă nimic special.
Ce ar trebui făcut înaintea termostatului
O observație pe care instalatorii o repetă des și cumpărătorii o ignoră la fel de des: în majoritatea apartamentelor, economia obținută prin izolarea unui perete exterior, prin înlocuirea garniturilor la ferestre sau prin montarea unei folii reflectorizante în spatele caloriferelor depășește confortabil economia dată de orice aparat inteligent. Costă mai puțin și nu are nevoie de aplicație.
Termostatul are, în schimb, un avantaj pe care izolația nu îl are: confortul. Să vii într-o casă caldă fără să fi ținut centrala pornită toată ziua, să scazi temperatura din pat, să nu te mai cerți despre cine a uitat termostatul pe 24 — acestea sunt motive perfect legitime de cumpărare, chiar dacă nu apar în calculul de amortizare.
Dacă mergi pe această cale, gândește-l ca pe prima piesă dintr-un sistem, nu ca pe un obiect izolat. Aceleași aplicații care controlează termostatul gestionează, de regulă, și restul — inclusiv o banală priză inteligentă pusă pe un radiator electric din baie. Coerența ecosistemului contează mai mult decât brandul, iar o casă cu patru aplicații diferite pentru patru dispozitive devine, în timp, exact opusul ideii de „inteligent”.
