Sari la conținut
Escrocherii pe site-urile de anunțuri: cum recunoști un cumpărător sau un vânzător fals
Foto: Brett Sayles / Pexels
Internet și securitate

Escrocherii pe site-urile de anunțuri: cum recunoști un cumpărător sau un vânzător fals

Ai pus la vânzare o bicicletă și, în cinci minute, primești un mesaj entuziast: cumpărătorul o ia fără să se târguiască, nu vrea să o vadă, plătește prin curier și îți trimite un link ca să-ți încasezi banii pe card. Pare ideal. Este, de fapt, cel mai comun tipar de fraudă de pe site-urile de anunțuri din România.

Escrocheriile de aici nu sunt sofisticate tehnic. Se bazează pe două lucruri: graba de a încheia tranzacția și confuzia deliberată între a primi bani și a autoriza o plată.

Când ești vânzător

Schema clasică se numește, în jargon, frauda cu linkul de livrare. Cumpărătorul spune că firma de curierat are un serviciu prin care banii îți intră direct pe card și îți trimite o pagină care imită platforma de anunțuri sau curierul. Acolo ți se cer numărul complet al cardului, data expirării și codul CVV, iar la final codul primit prin SMS.

Aici e trucul: datele acelea nu servesc niciodată la a primi bani. Pentru un încasare e suficient IBAN-ul sau, cel mult, numărul cardului. Codul CVV și codul din SMS autorizează o plată dinspre tine. Completându-le, aprobi un transfer din contul tău.

Alte variante de la aceeași categorie:

  • Dovada de plată falsă – o captură de ecran sau un e-mail care imită banca, trimis ca să predai marfa înainte ca banii să apară efectiv în cont. Verifică întotdeauna în aplicația bancară, niciodată în e-mail.
  • Plata în plus, urmată de rugămintea să returnezi diferența. Transferul inițial se anulează ulterior, banii returnați de tine nu.
  • Insistența de a muta discuția pe WhatsApp imediat, ca să iasă din sistemul de mesagerie al platformei, unde conversațiile pot fi analizate.
  • Cumpărătorul care nu pune nicio întrebare despre produs. Un om care chiar vrea bicicleta întreabă de mărimea cadrului.

Când ești cumpărător

Riscul principal e produsul care nu există. Anunțul are un preț sensibil sub piață, fotografiile arată prea bine – de multe ori sunt luate dintr-un anunț real din altă țară – iar vânzătorul cere avans ca „să rezerve” obiectul, pentru că are mulți doritori.

Verificarea durează un minut: caută imaginea invers, cu funcția de căutare după imagine din Google sau din browserul telefonului. Dacă aceeași poză apare în zeci de anunțuri din alte orașe sau pe un site din Polonia, ai răspunsul.

Alte semnale de alarmă: contul creat recent, fără istoric și fără recenzii; vânzătorul care nu vrea să dea un număr de telefon; refuzul de a face un apel video scurt cu produsul în mână; explicația că e plecat din țară și un prieten îți va trimite coletul; cererea de plată prin transfer către o persoană fizică, prin cripto sau prin servicii de trimitere rapidă a banilor.

La produsele electronice mai apare o categorie specifică: telefoane blocate pe cont, care par funcționale la o verificare rapidă, dar devin inutile după resetare. Cere IMEI-ul din anunț și verifică-l înainte, iar la întâlnire pornește telefonul de la zero, cu resetare, în prezența vânzătorului.

Regulile care rezolvă majoritatea situațiilor

Cea mai bună protecție rămâne întâlnirea în persoană, cu plata la predare, într-un loc public și aglomerat. Nu e mereu posibil, dar când este, elimină aproape tot.

Când tranzacția se face la distanță, câteva reguli sunt suficiente:

  • Nu da niciodată CVV-ul și codul din SMS ca să primești bani. Nu există niciun scenariu legitim în care să fie nevoie de ele.
  • Nu ieși din sistemul de plată al platformei. Serviciile integrate de tip escrow, unde banii sunt reținuți până la livrare, există tocmai pentru asta.
  • Nu deschide linkuri primite în chat. Intră pe platformă din aplicația ta și verifică acolo dacă există o comandă.
  • Verifică soldul în aplicația băncii, nu în e-mail sau în capturi de ecran.
  • Alege ramburs cu deschidere la livrare acolo unde curierul permite.

Dacă totuși ai completat date de card pe o astfel de pagină, tratează situația ca pe o urgență și urmează pașii din ghidul despre primele ore după un click suspect: blochezi cardul, verifici beneficiarii adăugați în internet banking și schimbi parolele. Iar dacă escrocheria a început cu un mesaj care părea de la curier, tiparele sunt aceleași descrise în articolul despre mesajele SMS care încearcă să-ți fure datele.

Ce faci după

Raportează contul pe platformă. Anunțurile de acest tip se închid rapid când primesc mai multe sesizări, iar aceleași fotografii reapar de obicei sub alt nume în câteva zile.

Depune plângere la poliție dacă ai pierdut bani, cu tot ce ai: capturi din conversație, numărul de telefon, IBAN-ul sau contul către care s-a făcut plata, linkul primit. Sunt exact elementele care leagă cazuri separate între ele.

Peste toate, cel mai fiabil filtru rămâne un reflex simplu: orice tranzacție în care cealaltă parte se grăbește mai mult decât tine merită încetinită. Un cumpărător real acceptă să aștepte până a doua zi; unul fals dispare imediat, ceea ce e, de fapt, rezultatul dorit.