„Calculatorul merge greu” e simptomul, nu diagnosticul. Aceeași senzație poate veni de la un disc mecanic obosit, de la prea puțină memorie, de la un procesor care se supraîncălzește sau, foarte des, de la un sistem încărcat cu douăzeci de programe care pornesc odată cu el. Înainte să cumperi ceva, merită jumătate de oră ca să afli care dintre ele e de vină.
Vestea bună e că nu ai nevoie de programe speciale. Instrumentele din sistem îți spun aproape tot, dacă știi la ce te uiți.
Primul pas: privește sistemul chiar în momentul în care se blochează
Diagnosticul se pune în timpul problemei, nu după. Deschide Task Manager pe Windows (Ctrl + Shift + Esc) sau Activity Monitor pe macOS și lasă-l deschis într-un colț al ecranului. Apoi folosește calculatorul normal, până apar întârzierile.
Când sistemul devine lent, uită-te la patru coloane și notează care dintre ele sare aproape de 100%:
- CPU – procesorul. Dacă stă la 90-100% în timpul lentorii, ceva calculează intens.
- Memorie – dacă e aproape plină, sistemul începe să folosească discul ca memorie de rezervă, iar asta încetinește totul dramatic.
- Disc – dacă stă la 100% și restul e liniștit, discul e gâtuirea.
- Rețea – relevant doar dacă lentoarea apare în browser sau la fișiere din cloud.
Sortează lista de procese descrescător după coloana respectivă. Numele procesului care stă în capul listei e primul indiciu real. Nu te speria de nume ciudate de sistem; caută-le pe internet înainte să oprești ceva.
Semnele tipice ale fiecărei componente
Discul. Simptomul clasic: pornirea durează minute întregi, iar deschiderea unei ferestre lasă mouse-ul liber, dar conținutul apare cu întârziere. Pe un disc mecanic vechi se aude și un ticăit sau un scârțâit ritmic. Verifică ce fel de disc ai: în Task Manager, la fila Performanță, apare tipul (HDD sau SSD). Un HDD într-un calculator din ultimii ani este, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, singura cauză care contează, iar înlocuirea lui cu un SSD schimbă complet senzația de viteză. Verifică și cât spațiu liber ai rămas: sub aproximativ 10-15% liber, orice disc încetinește, iar un SSD aproape plin încetinește foarte mult.
Memoria RAM. Simptom: merge bine cu două-trei aplicații, dar se împotmolește când deschizi mai multe file de browser sau un program greu peste ele. În Task Manager, la Performanță – Memorie, uită-te la valoarea „în uz” raportată la total și la „memorie compresată” sau la fișierul de paginare. Dacă sistemul stă constant la limită, ai nevoie de mai multă memorie, nu de un procesor mai bun.
Procesorul și temperatura. Simptom: ventilatoarele urlă, carcasa e fierbinte, iar performanța scade după câteva minute de utilizare intensă, apoi revine când se răcește. Asta e limitare termică. Cauzele obișnuite sunt praful din radiator și pasta termică uscată, nu procesorul în sine. La un laptop de câțiva ani, o curățare făcută la un service costă puțin și rezolvă surprinzător de des problema.
Placa video. Relevantă mai ales dacă lentoarea apare în jocuri, la editare video sau la redare de filme la rezoluție mare, în timp ce restul sistemului merge normal.
Când problema nu e hardware deloc
Înainte să comanzi piese, elimină cauzele software. Sunt gratuite și explică o bună parte din cazuri:
- Programe care pornesc cu sistemul. Fila Pornire din Task Manager le arată pe toate, cu impactul estimat. Dezactivează tot ce nu îți trebuie imediat după pornire – clienți de chat, actualizatoare, utilitare de imprimantă.
- Browserul. Douăzeci de file deschise și cinci extensii consumă mai multă memorie decât majoritatea aplicațiilor. Browserele moderne au propriul manager de activități, care arată exact ce filă mănâncă resurse.
- Antivirusuri suprapuse. Două soluții de securitate active în paralel se încurcă reciproc și scanează aceleași fișiere de două ori.
- Actualizări în desfășurare. Un sistem care instalează ceva în fundal e lent temporar. Verifică asta înainte să tragi concluzii – și, oricum, amânarea la nesfârșit a actualizărilor de software are propriile riscuri.
- Sincronizarea în cloud. Un folder mare care se sincronizează ține discul ocupat continuu.
Un test simplu care separă hardware de software: repornește calculatorul, nu deschide nimic și lasă-l cinci minute în repaus. Dacă și așa discul stă la 100% sau procesorul la 60%, ceva rulează în fundal fără știrea ta și e o problemă de software.
Ce înlocuiești și în ce ordine
Dacă ai stabilit că e hardware, ordinea raport calitate-preț este de obicei aceasta: mai întâi SSD-ul, apoi memoria, apoi curățarea și pasta termică, și abia la final procesorul sau placa de bază – care de fapt înseamnă calculator nou. Un SSD schimbă mai mult decât orice altceva pe un sistem vechi, iar dacă vrei să folosești unul și pe post de stocare portabilă, articolul despre ce capacitate și ce viteză îți trebuie de fapt la un SSD extern te ajută să nu plătești pentru cifre care nu se simt.
Există și un moment în care investiția nu mai are sens: când placa de bază nu acceptă mai multă memorie, când procesorul e cu multe generații în urmă sau când sistemul de operare nu mai primește actualizări pentru configurația ta. Criteriile concrete sunt discutate în detaliu în articolul despre cum recunoști dacă un calculator vechi mai merită reparat, și merită citit înainte să pui bani într-o mașină care oricum va fi înlocuită peste un an.
Indiferent unde ajungi, fă un backup înainte de orice intervenție. Discurile care încep să dea rateuri de viteză sunt uneori discuri care se apropie de final, iar un calculator lent e mult mai puțin costisitor decât un calculator lent care ți-a luat și fotografiile cu el.
